cotlete de berbecut cu piure de mazăre. și sumac

Probabil că vă întrebați ce caut eu cu berbecul în ajun de Crăciun, când toată lumea se gândește la preparate din porc. Răspunsul este simplu, s-a nimerit să mă aflu la măcelăria arăbească din piața Delfinului, de unde cumpăr frecvent cele de vită și oaie, într-o zi când tocmai aranjau în galantar niște cotlete de toată frumusețea. Pofticios cum sunt, n-am putut să nu iau după mine câteva bucăți, cu atât mai mult cu cât vițelul și berbecuțul devansează de departe purcelul în preferințele noastre.

Prezența în mica măcelărie arăbească – pe care o recomand celor care stau în zonă – mi-a inspirat o variantă de grătar orientală, în care cotletele se marinează cu bokharat – condiment cunoscut la noi sub denumirea de 7 piperuri despre care am mai vorbit. Prin urmare, am amestecat 2 linguri de ulei de măsline cu 1 linguriță de condiment (nu exagerați cu el pentru că este puternic aromat) și sucul de la jumătate de lămâie – pentru 4 cotlete. Am uns bine fiecare cotlet, le-am pus într-o pungă ziplock și le-am lăsat 2 ore la rece cu tot cu marinada rămasă.

Piureul de mazăre l-am amestecat cu spanac (ambele congelate), cantități relativ egale. După ce s-au fiert, cam 10 minute, le-am pus în blender cu o lingură de frunze de mentă proaspătă, ceva sare și piper. Două linguri de piure le-am subțiat cu apa în care au fiert, să iasă de un sos pentru decor. Tot pentru decor am păstrat și câteva boabe de mazăre. I-am dat decorului o semnificație personală, Dunărea și Delta, la fel ca în decorul fasolei cu ciolan.

Cotletele le-am scos de la rece cu jumătate de oră înainte de procesul total profan de frigere pe grătar, care a durat cam 4 minute pe fiecare parte. Le-am scos pe o farfurie caldă, le-am dat pace 10 minute, apoi le-am aranjat pe farfurie cu piure și sos, am aruncat peste tot un praf de sumac. Berbecuțul cu 7 piperuri cere o felie de lămâie prin preajmă, i-am pus-o la dispoziție, împreună cu frunzulițe de valeriană. A fost bun, tare bun.

Să aveți poftă!