Am fost de curând la o degustare de distilate din vin – familia din care fac parte toate cele patru enumerate în titlu. Este prima dată când am de gustul armagnac-ului, mai puțin cunoscut în afara Franței pentru că se produce în cantități mult mai mici decât cognac-ul, și o dată cu asta am înțeles și sensul unei vorbe franțuzești: când un francez întreabă alt francez cu ce preferă să-l servească – cognac sau armagnac, răspunsul este: evident că armagnac, cognac-ul să-l cumpere turiștii…

Care sunt asemănările și diferențele între cele patru? Să începem cu Cognac-ul, cel mai cunoscut distilat de vin. Deși numele a consacrat toate distilatele de vin, în prezent se folosește numai pentru cel produs în regiunea cu același nume din vestul Franței, mai precis din nordul regiunii viticole Bordeaux. Din cauza terroir-ului, strugurii din această zonă nu au calitățile necesare pentru obținerea unor vinuri nobile, dar podgorenii au descoperit că prin distilarea vinului se poate obține o licoare miraculoasă și aducătoare de profituri substanțiale. Soiurile de struguri folosite sunt Folle Blanche, Ugni Blanc și Colombard. Producerea cognac-ului presupune distilarea dublă și învechirea în butoaie de stejar. Timpul petrecut în butoaie este cel care conferă calitatea cognac-ului, treptele de calitate sunt urmatoarele:

• VS – VERY SPECIAL,  maturat cel putin 2 ani in butoaie de stejar
• VSOP – VERY SPECIAL OLD PALE, maturat cel putin 4 ani in butoaie de stejar
• Napoleon – treaptă intemediară între VSOP și XO, învechire între 6 și 10 ani, conform noilor standarde intrate în vigoare de la 1 Aprilie 2016. De menționat aici că nu are legătură cu așa zisa marcă de cognac Napoleon, care s-a vândut ani buni în Romania, dar care a fost un fake produs prin cine știe ce garaje sau vapoare, pentru țările proaspăt ieșite din comunism.
• XO – EXTRA OLD  cu o vechime de cel putin 10 ani, XO a fost folosit începând cu 1870
• Hors d’Age – este o calitate care transcede XO, se referă la un cognac de înaltă calitate

Este important de știut că procesul de învechire are loc doar în butoaie, proces care se încheie în momentul în care este transferat în damigene și ulterior în sticle. Prin urmare o sticlă de cognac VSOP din 1970 tot la calitate VSOP rămâne, în sticlă nu se mai întâmplă nimic. Cele mai renumite brand-uri de cognac sunt Hennessy, Martell, Remy Martin, Curvoisier.

La sud de podgoriile din Bordeaux se află regiunea Armagnac din Gasconia, cu un terroir asemenător celui din regiunea Cognac. Diferența majoră între armagnac și restul distilatelor din vin este metoda distilării. Dacă metoda general valabilă de distilare presupune alambicul clasic (foto stânga) și dubla distilare, armagnac-ul se distilează în alambic tip turn (foto dreapta) o singură dată, prin procesul denumit distilare continuă. Acest proces face o diferență majoră, deoarece se păstrează mult mai mult din buchetul de arome al vinului, diminuat considerabil prin dubla distilare. Rezultatul final este un distilat fin, mătăsos, parfumat. Treptele de calitate sunt ușor diferite față de cognac:

• VS – VERY SPECIAL,  maturat cel putin 2 ani in butoaie de stejar
• VSOP și Reserve labels – 5 ani
• XO – cel puțin 6 ani
• Hors d’Age – cel puțin 10 ani

Cele mai cunoscute case producătoare de armagnac: Dartigalongue – cea mai veche din Gasconia, Chateau du Tariquet, Castarède Bas Armagnac, Chateau de Champagne D’Armagnac, Chateau de Pellehaut, Casa (familia) Guasch – care produce Baron de Sigognac. Față de cognac, produs de mari jucători pe piața distilatelor, armagnac-ul este adus în piață de mici producători dar în număr mare, de aceea am enumerat doar câteva case, dar toate produc un armagnac de bună calitate. În buchetul de arome ale armgnac-ului se întâlnesc arome subtile de ciocolată, biscuiți, smochine uscate, nuci, migdale, caramel, alaturi de aroma de vanilie de la butoaie, prezentă în toate distilatele de vin.

Cele mai multe distilate de vin din afara Franței poartă numele de brandywine sau pe scurt brandy nume dat de englezi variantei italiene de coniac. Etimologia este discutabilă, se pare că provine fie din olandeză, brandewijn – care înseamnă vin ars (distilat) sau din germanul weinbrand, cu același sens. Branduri celebre: McDowell’s, Alambic, E&J, Heaven Hill, Delamain.

Nu în cele din urmă este prezent și vinarsul autohton, distilat după metoda Cognac, unde cel mai important jucător este Vincon Vrancea, producătorul brandurilor Jad XO 28 de ani – desemnat cel mai bun vinars din Romania și Miorița XO – de 25 și de 12 ani vechime. Vinarsurile Vincon sunt produse în cea mai mare cramă de distilate din sud-estul Europei. Crama Paradis are în portofoliu peste 4.000 de butoaie de stejar, cu o capacitate de 500 – 600 de litri / butoi, în care distilatele sunt puse la învechit. Un alt mare jucător este grupul Alexandrion, cu Brancoveanu XO. Jidvei are două produse, un VSOP si un VS.

Cum se bea coniacul? Indiferent de cele patru declinări prezentate, numai la temperatura camerei (în nici un caz cu gheață!), din pahare de tip lalea. Cantitatea de coniac care se toarnă în pahar este egală cu cea care intră în paharul culcat la orizontală, în bucla paharului, exact ca în imaginea copertă a articolului. Dacă se toarnă mai mult, lichidul nu poate să-și dezvolte buchetul și expresia. După ce se toarnă în pahar, acesta se prinde în cupa mâinii pentru a se încălzi – proces care se numește umanizarea coniacului. Paharul se învârte ușor pentru dezvoltarea olfactică a coniacului. Pe masură ce încep să se dezvolte aromele, paharul se trece pe sub nas pentru a le savura, dar fără a intra cu nasul în pahar, pentru că se va simți doar mirosul alcoolului.  Un pahar de coniac se poate asocia cu o cafea, iar pentru fumători cu un trabuc fin, și totul devine o expresie a rafinamentului și a eleganței.

Noroc!

Comments

Powered by Facebook Comments