Am reușit să găsesc Rețetarul pentru produse de cofetărie și patiserie din 1963, după care încă se învață la cursurile de specialitate și este foarte folosit în cele mai multe cofetării, fiind un material valoros și complex. Citind prefața m-a trecut un zâmbet amărui, reproduc un scurt fragment pentru generațiile tinere, ca să înțeleagă atmosfera acelor vremuri, când “partidul” (pe acele vremuri un singur partid) se “preocupa intens” de toate aspectele vieții cotidiene. I-auzi ce zice:

Eforturile oamenilor muncii sunt îndreptate astăzi spre realizarea Directivelor Congresului al III-lea al PMR, (în ’63 era încă partidul muncitoresc român, nu se transformase în comunist) care a trasat programul desăvârșirii construcției socialiste în țara noastră. Sarcinile trasate comerțului socialist de către Directivele Congresului al III-lea privesc nemijlocit și sectorul alimentației publice, al cărui obiectiv principal constă în satisfacerea cerințelor mereu crescânde ale populației cu produse culinare de bună calitate, în sortimente cât mai mai variate și în condițiile cele mai avantajoase...etc. Mdea…bine că am scăpat de ei…

Răsfoind cartea, mi-am adus aminte de unul dintre torturile preferate ale copilăriei, tortul cu biscuiți. Mama mi-a dat două variante, fie cu cremă de unt, cacao și zahăr fie cu ganache – cremă de ciocolată și smântână pentru frișcă. De fapt la varianta cu unt sau de cele mai multe ori margarină a ajuns după ce au dispărut de pe piață ciocolata și frișca, apoi și untul, după anii ’80, când partidului vieții nu i-a mai păsat de satisfacerea cerințelor mereu crescânde ale populației cu produse culinare de bună calitate, dar în schimb a trecut la înfometarea populației, în favoarea exportului alimentelor.

Să revenim la tortul nostru, pe care l-am pregătit cu ganache. Am încălzit smântâna pentru frișcă (La Dorna) aproape de punctul de fierbere, am transferat-o într-un castron termorezistent pe bain-marie, am pus în smântână ciocolata menaj (55% cacao) ruptă în bucăți mici, am lăsat-o 10 minute fără să amestec, pentru a se topi ciocolata cât mai uniform, apoi am luat-o la amestecat cu un tel și cu blândețe. Am adăugat și untul. Odată omogenizată crema, am lăsat-o la răcit până a ajuns la temperatura camerei, am turnat câteva picături de esență de rom și de mentă, am trimis-o la răcoare pentru vreo 4-5 ceasuri. Am bătut-o cu mixerul cam 3 minute, ca să se aereze și să prindă consistență. A propos de smântână de frișcă, vă recomand să nu recurgeți la fake-uri vegetale pentru ca nu iese nimic, folosiți smântână naturală.

Am făcut o cafea tare în care am pus o linguriță rasă de zahar la o cană, am trecut biscuții  prin cafea – i-am trecut doar, lăsați mai mult de 2 secunde se fac fleașcă –  i-am uns cu cremă și i-am montat vertical, aliniați frumos pe două rânduri. Am acoperit apoi întregul edificiu culinar artistic cu cremă, l-am stropit cu fulgi de nucă de cocos, (ăștia nu erau în filmul copilăriei noastre) și am trimis tortul la rece, peste noapte. A doua zi a fost tocmai bun. Am folosit fulgi de cocos pentru atmosfera de iarnă, se pot înlocui cu fistic sau ce alte nuci vă plac. Copiii l-au ras, mama a apucat să guste și a zis că a ieșit brici. Merci maman…

• cantități:
• 900 g biscuiți (populari, petit-beure)
• 400 g ciocolată menaj (55% cacao – în cazul în care folosiți ciocolată cu procentaj mai mare de cacao se schimbă raportul ciocolata-frișcă)
• 400 ml smântână pentru frișcă 30% grăsime
• 70 g unt
• esență de rom, esență de mentă, fulgi de nucă de cocos (opțional)
• 400 ml cafea tare (2 căni) îndulcită cu 2 lingurițe de zahar (brun)

Să aveți poftă!

ps: dacă vreți rețetarul de cofetărie, scrieți-mi un mail și vi-l trimit. promit.

Comments

Powered by Facebook Comments