Cand se apuca bunica de facut paine, era bucuria pe mine cat casa, stiam ca daca se coace paine, vor fi si scorvergi. Cand eram mic, le mancam ca atare, fara nimic, era de-ajuns mirosul si gustul scovergii calde. Mai apoi, pe undeva prin Dobrogea, am mancat scovearga cat farfuria cu mujdei de usturoi. Usturoiul era piesa care lipsea din puzzle. Scriu si mi se face pofta in continuare, desi am ras deja vreo cinci. Ma scuzati ca scriu cu gura plina, dar nu ma pot abtine, mai ales ca este prima masa pe ziua de azi.
Scoverga este intalnita in special in Baragan si in sudul Moldovei, cel putin la noi. In sud, in Campia Română, era sau poate inca mai este, un starter sau desert al taranilor batuti de soare si vant, la munca grea a campului. Sau de multe ori chiar masa principala, mai ales in ziele de post.
Aparent, sau cel putin asa se zice pe net, este o prajeala neaosa a Balcanilor de Nord. Da, se poate spune ca este neaosa, dar as zice neaos din Altaii Mongoliei, unde tot cu usturoi se mananca, pana la triburile Hopi sau Navajo din America de Nord, unde la Navajo cel putin, una dintre mancarurile traditionale, este scoverga cu terci de porumb. Aceeasi scoverga, preparata la fel si de noi si de mongoli, sau de nativii americani. Cu alte cuvinte, scoverga Baraganului nostru este foarte transculturala, am lamurit-o si pe-asta. Intre timp am mai dovedit doua, cat sunt calde.
- ca sa degustam plămada prajită, avem nevoie de:
- 500 g faina (eu le fac cu faina 650)
- 250 ml apa calduta
- 1 lingura de sare
- 3 linguri de ulei de masline
- maia: 25 g drojdie proaspata, 1 lingura de zahar, 2 linguri de faina, 2 linguri de apa calduta
- 500 ml ulei pentru prajit
- am preparat o maia rapida: am frecat drojdia cu zahar pana s-a lichefiat, am adaugat 2 linguri de apa si faina, le-am omogenizat, am pus un stergar peste castron si am lasat-o un sfert de ora la dospit
- intr-un castron mare am turnat faina, am facut o gropita in mijloc, am turnat maiaua dospita, am amestecat cu faina cat s-a putut, am adaugat sarea, apa calduta si uleiul de masline
- am framantat pana cand nu s-a mai luat aluatul pe degete (cam 5 minute), l-am facut rotund si l-am lasat la crescut 30 de min, acoperit, la cald
- am incins uleiul in ceaun
- dupa ce a crescut coca, am luat cate o bila, am intins-o din degete si am aruncat-o in ceaun (sa nu va jucati cu sucitorul ca nu mai iese nimic, totul se face de mana omului )
- am alergat scovergile prin ceaun, sa se rumeneasca uniform, le-am scos intr-un castron (cu un servet de hartie pe fund) si le-am acoperit, ca sa ramana calde (chestia e ca nu prea au ramas de loc, ne-am fript deștele cu ele)
- am pregatit un mujdei de usturoi si cam asta a fost. Dupa gust, mai exista si zahar pudra sau dulceturi. Cum va place…
Sa aveti pofta!
ps: @Luiza Badin parol ca m-am gandit si la tine 🙂
Comments
Powered by Facebook Comments