Se fac de-acum vreo 8 ani de când prepar bunătatea de papricaș după rețeta asta, primită de la un pădurar din secuime, Lajos bacsi. Am fost invitat la o vânătoare de mistreț în Mureș, la poalele Călimanilor. Plaiuri de poveste, raiul pe pământ. Vânătoarea a fost frumoasă, au căzut în bataia puștilor 4 mistreți mari, peste 200 kg fiecare, unul dintre ei a revenit grupului nostru după împărțeală. Am ajuns la cabană cu trofeul, cu foame si sete la purtător. A pus nea Lajos pe masă ceva afumătură, ceapă, usturoi si pălincă sa ne încălzim, era pe la mijloc de Decembrie. Mezelicul nu s-a lăsat așteptat, a disparut așa cum a venit. I-am intrebat pe colegii de grup – da’ gura noastră ce mai halește? Bună slana și pălinca, dar după o zi de stat în pădure se cerea ceva consistent. Unul dintre ei mă liniștește: ce urmează acum, n-a mâncat neam de neamu’ tău de la maimuță’ncoace, un pic de răbdare să ai, mai ia o pălincă sa fie pofta mare! Omul era de-al casei, știa ce spune.

Peste vreo doua ceasuri apare nea Lajos cu ditai ceaunul cu papricaș de mistreț. Păstorel Teodoreanu, Shakespeare, Hemingway și Mark Twain la un loc nu ar fi putut descrie în cuvinte ce simfonie de gusturi era în acel ceaun, carnea de mistreț fragedă și aromată, sosul un pic iute, cât să piște un pic la limbă, să mai ceară un pahar de Fetească Albă. Iar găluștile, care transformă un gulaș de excepție în papricaș dumnezeiesc, dansează ceardaș în ceaunul plin cu pofte.

După masă l-am rugat pe nea Lajos sa-mi vândă pontul. Apăi mă copchile, mai vino tu la moșu de vreo 4-5 ori la vânatoare si poate ți-oi spune. Mi-a stat ceasu’, zic fără secretul fericirii nu plec de-aici. M-a salvat vinul că doar in vino veritas...După vreo 3-4 pahare au dat să se dezlege vorbele mai bine, m-am lipit iar de nea Lajos. Din vorbă în vorbă, a dat din casă cu lux de amănunte, mai ales după ce a văzut că am dovedit vreo 3 blide.

Papricașul acceptă orice carne, dar după mistreț – care nu poate fi egalat de nici un alt animal, vita este de bază. N-aș combina porcul civil în lucrarea asta, e păcat de papricaș. O singură modificare am adus la rețeta lui nea Lajos, am îngroșat sosul cu amidon – în loc de faină. Hai să vedem ce zice bătrânul pădurar:

• 1 kg de pulpă – în cazul nostru de vită (vițel), de unde mistreț?
• 4-5 cepe
• 2 ardei grasi, 2 ardei capia
• 5-6 căței de usturoi
• 2 linguri de untură
• 1 lingură cu vârf de pastă de roșii
• 2 căni de supă de oase de vită
• 1 pahar de vin alb sec (roze e și mai bun)
• 1 lingură de boia dulce, 1 lingură de fulgi de chili (sau după gust)
• 1 frunză de dafin
• 2 lingurițe de semințe de chimen
• 1 legatură de pătrunjel
• 1 lingură de amidon (sau făină)
• sare
• găluște: 3 ouă, 150 g de făină, sare

1. se curăță și se taie cele cepe, ardeii, se taie carnea cubulețe, se pune untura la încins într-un ceaun – de fontă sa fie
2. se pune supa de oase la încălzit (dacă e rece)
3. carnea se pune la prăjit, cât să capete un pic de culoare
4. se adaugă ceapa și ardeii grași, se amestecă și se lasă cateva minute, cât să se inmoaie
5. se presară boiaua, chimenul, fulgii de chili, frunza de dafin și pasta de roșii desfacută intr-o ceașcă de vin
6. se amestecă bine, se toarnă supa, se lasă la fiert acoperit cam un ceas la foc mic, cât mai mic, până devine carnea fragedă
7. se striveste usturoiul din cutit, se taie felii
8. începe jocul găluștilor: se bat ouăle cu un praf de sare, se adaugă treptat făina, până rezultă o compoziție mai groasă decât cea de clătite, cât sa lase furculița urmă pe aluat
9. a trecut ora de fiert, se adaugă în ceaun vinul, se aduce la clocot, se adaugă usturoiul
10. cu o linguriță trecută prin sos, se ia din aluat și se pun la fiert găluștile, se dă focul mic,  se acoperă, se lasă la fiert cca 10 min
11. se dizolvă amidonul în apă rece, se adaugă în tocană, se amestecă, se mai lasă la fiert 5 min
12. se adaugă pătrunjelul tăiat mărunt
13. pam pam!

Jó étvágyat! – Să aveți poftă!

Comments

Powered by Facebook Comments