walk with the wok

lapte de pasăre

Recipe by
30-40 min (plus timpul de racire)
Prep: 15 min | Cook: 10-15 min | Servings: 4 portii

Este unul dintre deserturile preferate ale mamei, care pe cand eram copil, mi-a dat dileme mari. Tocmai invatasem la scoala ca singurele producatoare legale de lapte sunt mamiferele, avem 8-9 ani. Ma trezesc intr-o zi cu soare, cu supa dulce cu galusti de albus  in fata, pe care mama mi-o prezinta: lapte de pasare. Cred ca mi s-au scurt-circuitat intre 4 si 6 neuroni – desertul bun – dar numele venea din neant. Cand eram mic, erau gaini prin curtea bunicii; mancam si ma gandeam pe unde putea emite gaina lapte. Eram copil de oras, dar vazusem o vaca, o catea, o pisica alaptand. Dar gaina nu. La acea varsta, i-am pus numele de lapte de gaina si  asa a ramas pentru mine numele acestui desert fabulos.

Inainte sa imprastiem cu oua sparte prin bucatarie, va propun o scurta analiza. In literatura culinara stiuta ( de mine cel putin) prima reteta de lapte de pasare, a fost publicata de catre Sanda Marin prin anii 1940. In prezent, cam toate retetele de lapte de pasare de prin lumea virtuala se invart in jurul ei. Am urmat reteta din cartea Sandei Marin (pe numele ei Cecilia Maria), a iesit totul ca la carte, dar foarte, foarte dulce, in conditiile in care am folosit zahar brun – mai putin dulce decat zaharul alb. De unde inteleg ca pe acele vremuri, dar si in anii 80, consistenta zaharului, era alta. Am intrebat-o pe mama – dupa ce reteta facea desertul, raspunsul a fost promt: exact cum scrie in Sanda Marin…Prin urmare, am redus cantitatea totala de zahar cu 50 de grame, la urmatoarea incercare a iesit ca in copilarie. Deci atentie la retete, la timpul in care au fost publicate…concentratiile s-au schimbat. Bun, haideti sa vedem ce zice Doamna Cartii culinare romanesti:

  • 1 l de lapte
  • 4 oua ( in carte zice 6 – acum sunt mai mari decat pe acele vremuri – nu ca ar fi mai bune)
  • 150 g zahar (in reteta sunt 200)
  • 1 baton de vanilie (sau un plic de zahar vanilat)
  • 1 lingura de amidon (in reteta originala apare feculă – tot aia e)
  • 1 lingurita de esenta de rom

Am sa inversez un pic operatiile prezentate in carte, ca sa fie in bucatarie ordine si disciplina

  1. am separat albusurile de galbenusuri – evident ca a trebuit sa sparg ouale pentru asta 🙂
  2. am pus albusurile in vasul de blender cu un praf de sare, le-am batut spuma
  3. am pus laptele pe foc, cu batonul de vanilie
  4. revin la albusuri: am adaugat 75 g de zahar brun, am batut mai departe pana s-a format spuma rigida
  5. am frecat galbenusurile cu restul de zahar si o lingura de amidon
  6. laptele a dat in clocot, am pus cratita pe ochiul cel mai mic de la aragaz, cu focul mic
  7. cu o lingura de supa am luat din albus, cu o alta lingura, i-am facut vant in cratita – 4-5 galuste odata, se vor dubla in volum la fiert
  8. le-am lasat sa fiarba cate 2 minute pe fiecare parte, le-am scos intr-o strecuratoare – pana ce am terminat albusul
  9. intr-o alta cratita am pus galbenusurile si am strecurat laptele peste ele, am  dat la foc mic, amestecand, pana cand s-au leagat intr-o crema
  10. am scos crema intr-un castron, am lasat-o la racit, am adaugat 1 lingurita de esenta de rom (sau o lingura de rom bun), am amestecat, am dat la rece galustele si crema
  11. in castroane am  turnat crema, de-asupra bulgarii de albus. Am presarat si un praf de scortisoara, pentru ca ne place asa 🙂

Sa aveti pofta!

 

 

Comments

Powered by Facebook Comments

Category:

Leave a Reply

Send this to a friend