friptură de miel în prapur. ză ultimate and ză best...

Dacă ați apucat să faceți fritpura de miel, tineți minte rețeta pentru la anu’, sper să nu-mi spuneți și voi ce mi-a zis un prieten acum juma’ de oră, că de ce n-am postat mai devreme cum fac friptura anu’ ăsta. Păi dacă m-a sunat prea tărziu, ce să-i fac. De fapt nici nu mă gândisem s-o postez, pentru simplul motiv că am preparat-o exact cum am povestit acum ceva vreme, după rețeta lui Matt Moran, doar că într-un moment cheie – și anume după ce a stat pulpa spate de cârlan ore bune la 110ºC în cuptor, am înfășurat-o în prapur – pe care l-am ținut în zeamă de lămâie vreo 2 ore, la rece. Am trimis pulpa la recalificare, 30 de minute la 200ºC, că să se armonizeze prapur cu friptură și să se rumenească frumos. Rezultatul: O friptură suculentă, fragedă, cu arome fresh de lămâie. De vis…

Vinul pe care l-am ales pentru sărbătorile pascale ale acestui an este Rara Neagră de Purcari. De fapt o Babească Neagră în varianta de peste Prut. E bun, este un vin reușit care se încadrează bine în peisajul cu miei, cârlani și alte greutăți de Paște.

Eroina zilei a fost Kitty, care – ca de obicei – ne pune zâmetul de buze ori de câte ori are ocazia. Am pregătit coșul pentru ouă, mă pregăteam să-l umplu, dar când să încep procesul în sine, găsesc mâța cloșcă în coș. Frumoase pisici avem, dați-mi voie să-mi laud pisicile.

Paște fericit vă doresc și să aveți poftă!