Am cautat de curiozitate o istorie a biftecului tartar, ca preparat. Cam toata lumea zice acelasi lucru pe net, cum ca ar fi fost adus de tatari in timpul invaziilor, pentru ca tineau carnea cruda sub saua calului. Nu exclud varianta asta, dar undeva in noi este o gena activata de pe vremea T-Rex-ului care ne predispune la consumul de carne cruda. Asta daca luam de buna teoria lui Darwin, dar daca provenim din cine stie ce extraterestii esuati pe Terra si corciti cu ceva patrupede mai evoluate se schimba socoteala oarecum, macar partial. Oricum ar fi, biftecul tartar este una din delicatesele pe care fie le savurezi cu toate papilele gustative, fie fugi si de carciuma in care se prepara.

Foarte popular in Europa Occidentala si in America de Nord, biftecul are un frate bun in Orientul Mijlociu, si anume kibbeh nayeh, o specialitate libaneza care mie unul imi place mai mult decat tartarul european; si pentru ca tot veni vorba, zilele astea am sa fac o sarja de kebe si am s-o postez, am inceput sa-mi fac pofta singur pe masura ce scriu despre diverse mancaruri.

Pentru un biftec reusit avem nevoie de un muschi de vita (nu alta carne, ci doar muschi) care evident sa fie foarte proaspat si ceva rabdare, nu multa. Avem trei variante de a prepara tartarul: la masina de tocat, la mixer si la satar. Daca vreti sa va bucurati de un biftec tartar, puteti folosi mixerul sau masina de tocat. Daca vreti sa savurati un biftec de exceptie, puneti mana pe satar, nu va fie teama ca va prinde noaptea in bucatarie, cu un satar bine ascutit veti toca la mana 400-500 de grame de muschi in 15 minute. E mult pentru un festin de 5*****? Nu am veleitati de macelar, sunt un common user ca fiecare dintre voi in ale cutitului, deci nu vorbim aici de virtuozitati de parlagiu. Ca sa termin aici subiectul, am taiat muschiul in felii mari pe care le-am tot taiat in fasii, patratele, apoi am folosit satarul ca pe tocatorul de vinete,  am luat la batut tot ce misca pe tocator, pana am transformat carnea intr-o pasta grosiera. Asta e tot.  Daca nu aveti un satar in casa, merge si cu un cutit cu lama lata, foarte bine ascutit.

Doua vorbe despre capere, prietene consacrate ale biftecului tartar: in general se folosesc capere murate, care mie unul nu-mi spun nimic, o acritura. De curand au aparut in Metro capere in sare (nu in saramura, ci in sare). Daca vreti sa simtiti aroma reala a caperei, vi le recomand. Doar ca trebuie tinute cam o ora la desarat, in apa rece, dar merita cu prisosinta. Ca toata lumea, am folosit pana acum capere murate pentru ca asa zice reteta si altceva nu aveam ce sa punem in loc. Dupa ce am luat un borcanel de capere in sare, am inteles si eu de ce sunt atat de bune langa tartar, au o aroma de exceptie, care prin murare in otet se pierde cu totul si se pun acolo ca sa fie puse, fara sa aduca o plus valoare a gustului.

• ca sa ducem la bun sfarsit aceasta minunata lucrare cu iz de carnasier, pe langa o bucata de 400-500 de grame de muschi de vita, mai aducem pe blatul de lucru:
• cateva fileuri de ansoa marinate sau anchois, (optional, dar cu ansoa biftecul va fi la superlativ)
• 1 lingura de sos worcester
• 1 lingurita de sos tabasco rosu
• 1 lingurita de ulei de masline
• 1 lingura de cognac
• 1 lingura de mustar
• jumatate de lingurita de piper alb (eu presar si piper mozaic proaspat macinat)
• sare, teroretic o lingurita, practic dupa gust
• pe platoul de servire trebuie sa fie prezenti:
• 2-3 castraveti murati, taiati marunt
• 2-3 fire de ceapa verde taiata fin
• galbenusurile de la 2 oua, ouate maine daca se poate 🙂
• 2 linguri de capere (daca se poate in sare, nu in otet)
• felii de paine prajita
• unt

1. am tocat muschiul de vita din satar
2. intr-un castron, am amestecat bine carnea cu ingredientele din prima sectiune
3. am acoperit cu o folie si l-am dat la rece pentru 30 de minute, sa se infrateasca aromele
4. am pregatit componentele de la sectiunea a doua
5. am facut doua “chiftele” mari, in mijloc am parcat cate un galbenus de ou
6. am reunit totul pe un platou si am chemat lumea la masa. De un Cabernet Sauvignon ce ziceti?

Sa aveti pofta!

Comments

Powered by Facebook Comments